CLASIFICAREA HADITH-ului

Footsteps-copy

CLASIFICAREA HADITH-ului

BISMILLAH

Alhamdulillahi Rabbil Alamin!

Cel ce se supune Trimisului [Muhammad saws],  se supune neindoielnic lui Allah” . Coran 4:80

Ati avut voi in Trimisul lui Allah o pilda frumoasa (un bun exemplu/model de urmat), pentru cel care nadajduieste in Allah si in Ziua de Apoi si Il pomeneste pe Allah mereu”. Coran 33:21

Oricine reinvie un aspect din Sunnah mea cea a fost uitat dupa moartea mea, va avea o rasplata echivalenta cu cea a oamenilor care-l vor urma, fara sa se scada nimic din rasplata lor”.

[Tirmidhi 7/443- hasan hadeeth]

Imaam Maalik bin Anas 179 AH (rhA) a spus:

Sunnah este ca Arca lui Noe. Oricine s-a imbarcat pe ea a obtinut salvarea, si oricine a refuzat, este inecat.”

[Citat de Shaikh ul-Islaam Ibn Taimiyyah in Majmoo’ ul-fataawaa (4/57)]

 

Salam aleikum wa rahmatullahi wa barakatuhu!

Acest articol este primul dintr-o noua categorie pe care o voi dedica stiintei si intelegerii hadith-ului, intr-o perioada in care auzim din ce in ce mai multe voci care in ratacirea lor, resping hadith-ul si implicit sunnah, desi pretind ca urmeaza Coranul si ca-si urmeaza Profetul (sall Allahu aleihi wa sallam), sau chiar considera ca sunnah nu mai este potrivita cu timpurile in care traim. Astaghfirullah!

Intr-un alt articol am aratat ca acesta este unul dintre semnele zilei de Apoi. Gasiti articolul aici:

https://islamulpaceaeterna.wordpress.com/2014/03/16/unele-semne-ale-venirii-zilei-de-apoi1/

Asadar, in acest prim articol vom vedea cum au clasificat invatatii hadith-ul si pe ce considerente si ce conditii trebuie sa indeplineasca un hadeeth saheeh, in shaa Allah!

Prima data au analizat hadith-ul cautand sa vada cui i se atribuie, iar invatatii in functie de acest lucru au impartit hadith-ul in urmatoarele categorii:

Hadeeth Qudsi: acesta este un hadeeth transmis noua de la Profet sall Allahu aleihi wa sallam in care el a atribuit cuvintele lui Allah Subhanahu wa ta’ala in care relatatorul spune:’Mesagerului lui Allah sall Allahu aleihi wa sallam a relatat de la Domnul sau…, samd.

Marfoo‘: cand hadith-ul reprezenta cuvintele, faptele, aprobarile sau descrierile ce i se atribuie Profetului sall Allahu aleihi wa sallam

Mawqoof: cand hadith-ul reprezenta cuvintele, faptele, aprobarile sau descrierile ce sunt atribuite Sahaabi (se refera la companionii Profetului, discipolii, scribii si familia Profetului Muhammad sall Allahu aleihi wa sallam).

Maqtoo‘: cand hadith-ul reprezenta cuvintele, faptele, aprobarile sau descrierile Taabi’un (generatie de Musulmani care s-au nascut dupa moartea Profetului sall Allahu aleihi wa sallam, dar care erau contemporani cu Sahaba)

Cand au privit la isnad-ul (lantul de transmitatori) hadeeth-ului, au impartit hadeeth-ul in urmatoarele categorii:

Mutawaatir: daca hadeeth-ul a fost relatat via mai multe isnaduri si relatatori

Ahaad (sau ghareeb): daca hadeeth-ul a fost relatat via un singur isnad sau o singura relatare. Si aici se regasesc si alte subcategorii pe care nu le mai mentionez pentru a nu complica prea mult.

Cand Invatatii hadeeth-ului s-au uitat catre regulile hadith-ului, daca poate fi acceptat sau respins, si aceasta este poate cel mai important punct, ei au impartit hadeeth-ul in urmatoarele categorii:

Maqbool (acceptat): daca hadeeth-ul implineste conditiile de acceptabilitate si daca este potrivit pentru a fi citat ca dovada si daca se poate actiona conform lui

Mardood (respins): daca nu indeplineste conditiile de acceptabilitate

Apoi au impartit hadeeth-urile acceptabile intr-un numar de categorii:

Saheeh: daca indeplineste cele mai inalte conditii de acceptabilitate.

Hasan: daca indeplineste conditiile minime de acceptabilitate

In multe cazuri, invatatii hadeeth-ului obisnuiau sa mai adauge si alti termeni in plus alaturi de termenii mentionati anterior. Uneori ei numeau un isnad hasan ca “jayyid” (bun); uneori ei descriau un hadeeth sahih adaugand “in acord cu conditiile celor doi shaykhs al-Bukhari si Muslim”, si alte fraze similare. De asemenea, sunt alte diferente subtile intre acesti termeni, insa obiectivul este acela de a face aceste categorii usor de inteles in termeni generali.

De asemenea, ei au clasificat hadeeth-urile considerate respinse in cateva categorii:

Da‘eef (slab): daca nu indeplineste niciuna dintre conditiile de acceptabilitate

Mawdoo‘ (fabricat): daca isnadul include pe cineva care este cunoscut ca mincinos sau care este acuzat de minciuna

Si in acest caz, ei folosesc si altii termeni adaugati celor anteriori. Uneori au descris un hadeeth da’eef ca “batil” (fals), in special daca era extrem de da’eef (slab); sau descriau un mawdoo‘ hadeeth ca “makdhoob” (o minciuna), samd.

Ceea ce este mentionat anterior se refera la termeni ce sunt cel mai mult folositi de invatatii hadith-ului in cartile lor. Altii folosesc unii termeni si mai precisi, si au folosit criterii mult mai amanuntite in descrierea hadeeth-ului. [Majmoo‘ al-Fataawa, 18/24]

CONDITIILE PENTRU UN HADEETH SAHEEH

Fraza “saheeh hadeeth” poate sa se refere la urmatoarele lucruri:

In termeni generali le include pe cele care sunt mutawaatir (relatate de atat de multi incat este imposibil ca toti sa fii cazut de acord asupra unei minciuni), saheeh li dhaatihi (bun in sine), saheeh li ghayrihi (bun datorat dovezilor coraborate)  si hasan (bun). 

Al-Haafiz ibn Hajar  a spus: 

Cei mai multi dintre invatatii hadeeth-ului nu fac diferente intre hasan si saheeh.’ [din al-Nukat (1/480)] 

Bazat pe aceste definitii, un hadeeth saheeh este unul care este relatat de oameni cunoscuti ca fiind cu un bun character, cunoscuti pentru memoria lor buna si precizia lor, cu un isnad (lant de transmitatori) continuu, care nu este singular si nu are defecte.

In cazul in care precizia are lipsuri, atunci este hasan li dhaatihi (hasan in sine).

Daca are un numar de isnaduri, atunci este  saheeh li ghayrihi (saheeh datorat dovezilor coraborate). 

In concluzie, conditiile ca un hadeeth sa fie considerat saheeh sunt urmatoarele:

-Caracter bun al tuturor transmitatorilor (relatatorilor)

-Memorie buna si precizie din partea relatatorilor in legatura cu ceea ce relateaza

-Isnad (lant de transmitatori) continuu, de la inceput pana la sfarsit, ceea ce inseamna ca fiecare relatator a auzit hadeeth-ul de la cel dinaintea lui

-Hadeeth-ul nu este singular nici in isnad si nici in text. Ce se intelege prin singular este orice in care transmitatorul relateaza ceva ce contrazice relatarea unui relatator mai bun.

-Hadeeth-ul este lipsit de greseala in isnadul si in textul lui. O “greseala” este o chestiune subtila care compromite autenticitatea hadeeth-ului, si care poate fi detectata numai de cei mai buni invatati ai hadeeth-ului.

Imam al-Shaafa’i (rhA) a spus in al-Risaalah (370-371):

Dovada nu poate fi stabilita pe baza unui raport relatat de putini, decat daca anumiti factori sunt prezenti, cum ar fi: Cel care a relatat este de incredere in devotamentul sau religios, cunoscut ca fiind de incredere in declaratiile sale (care spune adevarul), intelege ceea ce transmite, cunoscator al cuvintelor si posibilelor interpretari a hadeeth-ului; trebuie sa fie unul dintre cei care pot relata hadeeth-ul exact asa cum l-a auzit, nu bazat pe intelesul lui, ci pe cuvintele exacte, deoarece daca a relatat bazat pe inteles si nu pe cuvintele exacte, si daca nu are stiinta despre posibilele interpretari, el poate din neatentie sa schimbe ceea ce este halal in haram. Dar daca relateaza cu cuvintele exacte, nu este nicio teama ca poate fi schimbat.

De asemenea, trebuie sa cunoasca hadeeth-ul foarte bine, daca il relateaza din memorie  sau trebuie sa aiba grija de cartea lui daca il relateaza din cartea lui. Daca verifica ceea ce stie cu invatatii hadeeth-ului, trebuie sa fie in acord cu ei, si el nu trebuie sa fie un mudallis- adica unul care relateaza de la cel care a intalnit un relatator, dar nu a auzit direct de la el, sau care a relatat de la Profet sall Allahu aleihi wa sallam ceva ce contrazice relatari ale savantilor autentici de la Profet sall Allahu aleihi wa sallam. Același lucru trebuie să fie valabil si pentru relatatorii de dinaintea lui (în isnaad), care i l-au relatat, până cand hadith-ul se termină cu un lanț neîntrerupt  înapoi la Profet (sall Allahu aleihi wa sallam) sau la cel care a relatat de la Profet (sall Allahu aleihi wa sallam).”

Daca toate aceste conditii sunt intrunite, atunci hadeeth-ul este saheeh in acord cu consensul savantilor, dupa cum a fost relatat de Ibn al-Salaah (Allah sa aiba mila de el).

Al-Dhahabi a spus in al-Mooqidah (24):”Invatatii hadeeth-ului au adaugat o conditie si anume ca hadeeth-ul trebuie sa fie lipsit de orice greseala sau ciudatenie….”. [Tadreeb al-Raawi (1/68-75, 155)] 

Trebuie notat ca aceste conditii (cele prezentate aici dar si altele care nu au putut fi prezentate aici) sunt bazate pe evidente din shari’ah si evidente bazate pe un motiv. Ele nu sunt doar un ritual procedural, ci mai degraba sunt rationale si servesc unui scop clar. Ele sunt rezultatul muncii si efortului a mii de invatati si al efortului extraordinar al primilor invatati ai hadeeth-ului din timpul perioadei in care cartile de hadeeth au fost alcatuite in primele trei secole si ale celor care au venit dupa ei.

[sursa islam q@a/ pentru mai multe informatii, a se vedea:cartea lui al-Khateeb al-Baghdaadi intitulata al-Kifaayah fi ‘Ilm al-Riwaayah ].

Si Allah stie cel mai bine!

Va urma, in shaa Allah!

https://islamulpaceaeterna.wordpress.com/2016/07/27/cine-sunt-ahl-al-hadeeth-oamenii-hadeeth-ului/

COPYRIGHT : ISLAMUL PACEA ETERNA

© ISLAMUL PACEA ETERNA, autor/deținător: CEZARINA S, 2014-2015.

Advertisements

Lasă un Comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s